Agricover Distribuţie

vineri, 03 septembrie 2010

topic:

Ai auzit despre capsuni cataratori? ADEVARUL despre CAPSUNII CATARATORI

Autor: - Dragos Serban - publicat in: Articole -
Publicat: 12 January 2010 si revizuit pe: 04 March 2010

Furnizorul recunoaste ca, de fapt, nu exista capsuni cataratori

Furnizorul recunoaste ca, de fapt, nu exista capsuni cataratori

In ultima perioada, foarte multi gradinari au auzit despre ”capsunii cataratori”, ”capsunii urcatori” sau ”capsunii suitori”, din soiul ”Mount Everest” – un soi despre care cei care il comercializeaza spun ca s-ar dezvolta “precum o liana”. Contactate telefonic, surse din cadrul ISTIS au declarat ca “tinand cont de caracteristicile de gen la Fragaria, este putin probabila obtinerea unor varietati cu portul mai inalt de 40 de centimetri. Nici chiar in urma unor hibridizari interspecifice (cu alte specii, n.a.) nu se pot obtine plante viabile care sa fructifice.”

In acelasi timp, niciun specialist din cadrul INCS – Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor – autoritatea nationala oficiala desemnata pentru controlul si certificarea calitatii semintelor si a materialului saditor, nu avea date referitoare la soiul de capsuni “Mount Everest” sau la alt soi de “capsuni cataratori“.

Conform acelorasi surse, exista insa metode de cultivare prin care plantele pot fi dirijate pe spaliere sau alte sisteme, astfel incat aspectul lor sa fie cel de tufa inalta. Alta metoda presupune cultivarea capsunilor in vase suspendate, ea fiind aplicata mai mult pentru valoarea decorativa, intrucat productia este sub metoda clasica de cultivare pe biloane sau pe randuri cu straturi de mulci. Aceste metode pot fi aplicate oricarui soi de capsuni care emite stoloni vigurosi.

ESCROCHERIE capsuni cataratori

Escrocheria capsunilor cataratori este veche si porneste din SUA

Iata si o reclama pe care o veti recunoaste cu siguranta click aici. Fac mentiunea ca ea a aparut cu zeci de ani in urma. Iata alta reclama, dateaza din 1974.

Parerea specialistilor din institutiile mentionate este confirmata de literatura de specialitate din Romania, care nu face referire nicaieri la asemenea soiuri de capsuni. Situatia este similara si pe plan international, unde furnizorii recunosc ca nu poate fi vorba de un “capsun catarator” in adevarul sens al cuvantului, ci de soiuri viguroase, cu buna crestere vegetativa, ale caror terminatii apicale pot fi conduse pe diferite suporturi. De altfel, acest subiect a facut, in 1979, obiectul mai multor plangeri la Protectia Consumatorului, in Statele Unite, pe motivul reclamei mincinoase.

Iata un articol aparut in presa din Statele Unite, care demasca aceasta inselatorie.

Alt link, aici.


Concluzia mea? INSELATORE!

Ca si in anii ’80, este vorba de o strategie menita sa atraga atentia potentialilor cumparatori printr-o schema de marketing viral. Merita precizat ca in Romania, firma care comercializeaza acesti capsuni ii vindea (nota autorului: pretul era valabil la momentul efectuarii acestei anchete) la un pret de aproximativ 30 RON un pachet de 5 stoloni, in conditiile in care costul mediu este de 0,1-2 RON / bucata, in functie de soi. Firma s-a facut cunoscuta, de altfel, si prin practica unor metode discutabile de publicitate.

Asadar, daca ati cumparat asa-zisii capsuni cataratori, nu va asteptati sa se catere. Imaginile din reclame omit sa va spuna ca orice soi de capsun poate fi ajutat sa se dezvolte astfel. Singura diferenta este ca ati platit un pret de zece ori mai mare!

Nici macar nu este nevoie sa ma credeti pe cuvant, sau sa ii credeti pe profesorii pe care i-am citat mai jos. In primavara, voi demonstra ceea ce am scris aici obtinand “capsuni cataratori” dintr-un soi autohton, pe care il am in gradina de foarte multi ani (foto stanga).

Vreti sa stiti metoda prin care ORICE CAPSUN poate deveni CAPSUN CATARATOR? Ghivece speciale, pentru a crea impresia unui arbust de mari dimensiuni. Sau, daca vreti, puteti chiar sa dati impresia unei tufe pletoase. Puteti face asta cu orice soi de capsun, care costa mult mai putin decat cei asa-zisi cataratori.

Ce spun specialistii?

“Capsunul este o planta perena, semiierboasa, de talie mica (15-40 cm). Are in pamant o tulpina scurta (rizom), care ramifica prin bifurcare si care, anual, se ridica si se indeparteaza de la locul de plantare. Din partea inferioara a tulpinii pornesc radacini fibroase, distribuite la 15-20 cm, dar care pot ajunge la 40-50 cm in sol. In partea superioara a tulpinii se afla un mugur mixt din care se formeaza frunzele si inflorescentele. Numarul de inflorescente pe o planta este de 6-10, in functie de vigoarea acesteia si de numarul de ramificatii pe care le are. Daca intr-o inflorescenta se formeaza in medie 5-8 fructe, putem sa avem pe o planta circa 30-50 de fructe.

Simultan cu cresterea fructelor, din mugurii vegetativi laterali se formeaza stoloni (filamente subtiri, pe care apar rozete de frunze si radacini in partea inferioara), care constituie organele de inmultire ale capsunului.

Capsunul este o specie foarte precoce: diferentiaza muguri de rod din primul an de la plantare. La capsun se intalneste fenomenul de remontanta, adica fructificarea de doua ori intr-o perioada de vegetatie, o productie normala in primavara si o productie secundara in toamna. “

Autor: Prof. Dr. Dorel HOZA – Sef catedrei de pomicultura si tehnologia produselor horticole din cadrul Facultatii de Horticultura din USAMV, Bucuresti

“Capsunul este o specie foarte precoce care fructifica in primul an de la plantare, daca se planteaza in luna iulie. Avand o talie redusa (15-40 cm), sub forma compacta sau rara, capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei dar si pe suprafete mari, in aer liber, in sere sau in solarii.

Unele soiuri de capsun remontant (Profesion) se inmultesc usor prin stoloni, altele se inmultesc prin seminte sau prin despartirea tufelor. Indepartarea stolonilor, la soiurile care emit stoloni, se face de trei-patru ori pe an, pentru a preveni epuizarea plantelor.”

Autor: Conf. Dr. Lenuta Elena Chira – profesor la catedra de pomicultura si tehnologia produselor horticole din cadrul Facultatii de Horticultura din USAMV, Bucuresti


Legislatia romaneasca

Legea pomiculturii 348/2003

Art. 10. – Producerea materialului săditor pomicol se face numai de către pepinierele pomicole autorizate, potrivit Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante.

Art. 11. – (1) Pepinierele pomicole au obligaţia să producă material săditor numai din categoriile biologice prevăzute în sortimentul aprobat prin Catalogul oficial al soiurilor de plante şi hibrizi cultivate în România şi cataloagele oficiale ale soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în Uniunea Europeană.
(2) Categoriile biologice superioare de material săditor pomicol, prebază şi bază se produc în unităţi autorizate.

Ordinul 8 al MAPDR din 13.01.2006

Art. 13. – (1) Prezentul capitol se refera la acceptarea pentru includere in catalog a soiurilor de plante fructifere oficial acceptate pentru certificare si pentru verificare ca material de inmultire si plantare destinate comercializarii pe teritoriul Comunitatii din urmatoarele genuri si specii, precum si hibrizilor acestora:

a) Castanea sativa Mill.
b) Corylus avellana L.
c) Cydonia oblonga Mill.
d) Fragaria L.
e) Juglans regia L.
}f) Malus Mill.
g) Prunus amygdalus Batsch
h) Prunus armeniaca L.
i) Prunus avium (L.) L.
j) Prunus cerasus L.
k) Prunus domestica L
l) Prunus persica (L.) Batsch
m) Pyrus L.
n) Ribes L.
o) Rubus L.
p) Vaccinium L.

(2) Prezentul ordin se aplica, de asemenea, si portaltoilor si altor parti ale plantelor din alte genuri sau specii ori hibrizii lor, daca materialul unuia dintre genurile, speciile sau hibrizilor lor mentionati la alin. (1) este sau trebuie altoit pe ele.

(3) Lista genurilor si a speciilor prevazuta la alin. (1) se poate modifica si se va adopta in concordanta cu procedura Comunitatii si prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

(4) Prezentul ordin se aplica, de asemenea, si altor genuri si specii sau hibrizilor lor care sunt solicitate pentru inregistrare in Romania conform regulilor nationale aplicabile conform prezentului ordin.

(5) In cadrul prezentului capitol termenii utilizati se definesc astfel:

a) material de inmultire: seminte, plante, parti ale plantei si orice material al plantei, inclusiv portaltoii, destinate inmultirii si productiei de plante fructifere;
b) material de plantare: plantele fructifere destinate plantarii sau replantarii dupa comercializare;
i) furnizor: orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara profesional cel putin una din urmatoarele activitati referitoare la materialul de inmultire si plantare fructifer: inmultirea, producerea, pastrarea si prelucrarea sau tratarea si comercializarea;
j) comercializarea: cantitatile disponibile sau din stoc, expunerea sau oferta spre vanzare, vanzarea si/sau livrarea catre o alta persoana, sub orice forma, a materialului de inmultire sau plantare fructifer;
k) autoritatea oficiala responsabila: autoritatile prevazute la art.2 alin.(2) pct.C.

Art. 14. (1) Materialul de inmultire si plantare fructifer este comercializat cu o mentiune referitoare la soiul caruia ii apartine. In cazul portaltoilor, cand materialul nu apartine unui soi, se va face referire la specia sau hibridul interspecific respectiv.

(2) Soiurile la care se refera alin. (1) trebuie sa :

a) fie cunoscute, si protejate conform prevederilor privind protectia noilor soiuri de plante, sau inregistrate oficial. In cazul soiurilor pentru care s-a depus o cerere pentru examinare in vederea inregistrarii in regimul pentru protectia drepturilor noilor soiuri sau al inregistrarii oficiale, furnizorul trebuie sa foloseasca numele propus de ameliorator sau numele provizoriu propus pentru inregistrarea in Catalogul oficial al soiurilor de plante pana cand soiurile vor fi admise, sau
b) fie inscrise in listele tinute de furnizori, cu descrieri detaliate si denumiri specifice. Aceste liste vor fi puse, la cerere, la dispozitia autoritatii oficiale responsabile. Listele tinute de furnizori si descrierile soiurilor se avizeaza de catre autoritatea oficiala responsabila cu testarea si inregistrarea soiurilor, respectiv Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor.

(3) Fiecare soi se descrie si, atat cat este posibil, poarta aceeasi denumire in toate statele membre, in conformitate cu ghidurile internationale acceptate.

Art. 15. Urmatoarele prevederi transpun Directiva Comisiei nr. 93/79/CEE din 21 septembrie 1993 care stabileste masuri suplimentare de implementare privind lista soiurilor tinuta de furnizori de material de inmultire si plantare fructifer.

A. Lista furnizorilor cuprinde urmatoarele :
a) numele soiului, impreuna cu sinonimele populare cunoscute, daca este cazul;
b) indicatii privind sistemul de inmultire aplicat si de mentinere a soiului;
c) descrierea soiului, cel putin pe baza caracteristicilor si a exprimarii lor asa cum este specificat in Anexa nr. 4, pentru genurile si speciile respective;
d) daca este posibil, prin ce difera acest soi de alte soiuri foarte asemanatoare cu acesta.

B. Exceptie de la prevederile alin. A lit. b) si d) fac furnizorii a caror activitate se limiteaza la comercializarea materialului de inmultire si plantare fructifer.

Art. 16. – Soiurile pot fi inregistrate oficial daca satisfac conditiile oficiale de aprobare si au o descriere oficiala conform protocoalelor CPVO sau ghidurilor UPOV.

Art. 17. Cerintele inregistrarii oficiale a soiurilor in Catalogul oficial prevazute in art. 14 alin. (2) lit. a), stabilite in conformitate cu procedura Comunitatii, sunt stabilite tinand cont de cunostintele stiintifice si tehnice curente si care cuprind:

a) conditiile acceptarii oficiale, care pot include, in special, distinctivitatea, stabilitatea si o uniformitate suficienta ;
b) caracteristicile minime pe care trebuie sa le ia in considerare examinarile pentru diferite specii ;
c) cerintele minime pentru efectuarea examinarilor ;
d) durata maxima de valabilitate a acceptarii oficiale a unui soi.

Art. 18. In conformitate cu procedura Comunitatii:
a) se poate stabili de catre autoritatile oficiale responsabile un sistem de notificare al soiurilor sau speciilor sau hibrizilor interspecifici,
b) se pot adopta prevederi de implementare suplimentare pentru art. 14 alin. (2) litera b);
c) se poate decide stabilirea si publicarea unui catalog comun al soiurilor.

Multumim pentru sprijin urmatoarelor institutii: USAMV-Bucuresti, ISTIS, OSIM, INCS

Ancheta a fost realizata in 2007 si reactualizata in 2010.

Actualizare 04.03.2010

Imagine trucata capsuni Mount Everest

Imagine trucata capsuni Mount Everest

Mihai a publicat mai jos un link catre fotografia unui astfel de produs comercializat in Marea Britanie. Ii multumesc foarte mult cititorului pentru ca a adus inca o dovada care demasca aceasta inselatorie. Daca dati click pe poza din stanga, se va deschide imaginea marita pe care este evidentiat faptul ca acelasi fruct apare de opt ori. Poza nici macar nu este trucata de un profesionist, unul din designerii mei o putea face mult mai bine. Desigur, apare firesc intrebarea de ce este nevoie ca un comerciant sa isi lucreze pozele de prezentare, daca nu are nimic de ascuns.

Iata si fotografia originala

45 Responses to “Ai auzit despre capsuni cataratori? ADEVARUL despre CAPSUNII CATARATORI”

  1. Croitoru H says:

    Este o escrocherie.Din curiozitate am luat cateva fire, le-am ingrijit, fiind cultivator de capsuni, rezultat zero–productie ca si la soiurile obisnuite.Recomand evitarea cumpararii.

  2. tanase ionel says:

    am cumparat si eu, nu sint cataratori dar merita pt. ca are productivitate continua daca iidai ce trebuie….giniat de gaina din abundenta chiar proaspat fiind direct pe rind peste plante fara frica si apa.

  3. tanase ionel says:

    intra cu mine sa ti arat capsunii din gradina mea.prod. de primava pina ninge….cu mult respect

  4. dle Tanase, orice capsun remontant are mai multe productii pe an. dar nu spune nimeni despre ei ca sunt cataratori. verificati catalogul soiurilor, il gasiti la ISTIS, veti fi surprins cate soiuri de capsuni remontanti se cultiva in Romania.

  5. FLORIN says:

    Atentier la gainatul de gaina!!!! In exces dauneaza sanatatii. Creste nivelul de nitrati si nitriti din fructe…

  6. alexgordan28 says:

    a-m vazut in ziar reclama dar nu stiu ce sa cred(adevarul de arad)
    acestia sunt din oradea.
    ce parere aveti?

  7. alexgordan28 says:

    5 bucati 45 lei
    sunt giganti si cataratori

  8. danut says:

    Pentru alexgordan28 – uita-te mai atent si ai sa vezi ce imagine trucata grosolan, 3 imagini duplicate fara nicio modificare. Escrocii astia din Oradea , nu tu adresa, nu tu detalii, nimic, casuta postala, dau un site in ziar , (nu dau site-ul- nu merita )site-ul este o clona din Rusia, e incredibil ce proasta e lumea. Sunt imagini atat de relevant trucate, incat si copii sesizeaza, dar oamenii maturi NU, pentru ca ei vad ce-si doresc – MULTE CAPSUNI – si atat.
    Concluzia mea certa = ESCROCHERIE SIGURA.

  9. oana says:

    eu am luat anul trecut in primavara si s-au catarat.
    in toamna erau mai mari decat mine, aveau peste 1.65 m.
    acum ma intreb in ce perioada a anului se taie pentru ca tot cresc.
    iar referitor la faptul ca toti capsunii sunt cataratori…nu e asa
    am si capsuni “normali” si nu sau semne de catarare de ani de zile
    acum fiecare crede ce vrea.
    eu spun ca merita…acum fiecare cu parerea lui
    si in plus,nu sunt asa de scumpi decat daca ii cumperi gata pusi in ghiveci, pretul fiind de 30 si ceva de lei un fir.
    eu am luat mai multe fire si le-am pus eu sa se prinda, astfel am ajuns la un pret de 6 lei pe bucata,nu cred ca acei capsuni normali sunt de zece ori mai ieftini decat ai mei
    dar totul tine de modul in care stii sa te gospodaresti ;)
    o zi buna

  10. Oana, minunat. Ai si poze cu capsunii “catarati” pana la un metru si jumatate? Altfel, sunt doar afirmatii.

    In al doilea rand, nu a spus nimeni ca “toti capsunii sunt cataratori”. Oameni buni, nu exista asa ceva! Eu am spus cu totul altceva: toti capsunii se pot conduce pe spalier. Toti capsunii produc filamente si stoloni, care ajung intr-adevar la un metru lungime. De ce nu i-a “suit” nimeni pana acum? Pai e foarte simplu! Nu rezista, nu fructifica. Daca fructifica, o fac foarte slab si pentru un timp scurt. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca iarna cei mai multi stoloni ingheata, in felul acesta.

    Profesionistii fac exact pe dos. Cititi mai jos un pasaj dintr-un proiect al Statiunii de Dezvoltare in Pomicultura Buzau.

    “Filamentele se formeaza din mugurii situati la baza frunzelor, de pe ramificatiile anuale ale tulpinii. Acestea, pot avea lungimea de 30-50 cm, uneori putând ajunge si pâna la 1 m, sunt groase de 2-5 mm, si din loc în loc formeaza câte un nod. Din fiecare nod, se formeaza în partea superioara câte o rozeta de frunze, iar în partea inferioara radacini, care penetreaza stratul de pamânt, dezvoltându-se. La început rozetele cresc pe seama hranei preparata de planta mama, dar dupa ce formeaza radacini proprii, se hranesc singure, putînd fi separate pentru obtinerea de plante noi.
    În conditii de hrana optima pentru înradacinare, o planta tânara, înca neinradacinata, poate supravietui fara sa aiba legatura cu planta mama, circa 2-3 saptamâni. Plantele tinere capata”independenta” fata de planta mama, numai când isi formeaza radacinile secundare.
    O planta poate forma în medie 6-10 filamente, iar pe fiecare filament se pot forma 3-5 stoloni (rozete cu frunze), bine înradacinati. Vigoarea stolonilor descreste de la baza catre vârful filamentului.
    Cand filamentul a atins lungimea caracteristica soiului, în vârful lui se formeaza o rozeta de frunze, care emite radacini. Fiecare stolon (rozeta de frunze) emite la rândul sau 3-5 filamente, din care se formeaza 3-5 stoloni, în final, o planta mama putând produce 80-100 stoloni.
    Stolonii, sunt organe vegetative prin care capsunul se înmulteste în mod obisnuit. Rata de multiplicare si modul de pregatire pentru plantare, sunt mult îmbunatatite prin tehnologiile moderne de înmultire.
    Procesul de formare a stolonilor, poate continua pe tot parcursul sezonului de crestere, fiind limitat de fotoperioada, apa si temperatura. Stolonii au capacitatea de a-si directiona cresterea catre intervalele dintre rânduri, libere de alte plante si bine iluminate.
    În plantatiile destinate productiei de fructe, stolonii sunt suprimati în totalitate, într-o etapa incipienta de crestere (erbacee).”

    Nu stiu cum sa va explic mai bine de atat.

  11. oana says:

    Domnule Serban,in primul rand tot ce e comentat aici sunt pareri,deci doar afirmatii. Nu a venit nimeni sa se justifice in fata nimanui,ci doar sa imparta opinii. Eu nu am nimic de castigat sau de pierdut daca as convinge pe cineva ca plantele pe care le am sunt sau nu sunt cataratoare.
    Si da, am si poze cu “deosebitii” mei capsuni. Dar, domnule Serban, in momentul in care ii vei vedea imi vei spune ca nu se poate sa fie din prima productie,iar in acel caz ar trebui sa va arat si factura pentru ca din nou, vor fi doar afirmatii din partea mea.
    Faptul ca dumneavoastra aveti o parere deja formata asupra acestui subiect nu inseamna ca ceilalti participanti sunt mai putin luminati,ca sa zic asa (“Nu stiu cum sa va explic mai bine de atat”).
    Haideti sa ne respecam unii pe altii.
    Cat despre mine,nu voi mai posta niciun comentariu pe acest site pentru ca interesul meu nu e sa creez polemici si nici sa ma “duelez” in
    “copy-paste”-uri.

  12. serban says:

    Pentru tot ce am scris aici eu am adus argumente, de aceea atunci cand cineva sustine un alt punct de vedere este corect sa vina la randul sau cu argumente. E vorba de o simpla fotogafie, la urma urmei. Unde am gresit si unde este lipsa de respect?

    Daca oricine aduce o fotografie cu un capsun, din orice soi, care se catara singur pe araci/ziduri/spaliere, va dau cuvantul meu ca voi sterge acest post si imi voi cere scuze public.

  13. econinja says:

    Asa deci!Si eu tocmai acum cand mi am amenajat balconasul cu jardiniere din pereti grosi de BCA captusite cu gresie ,asa cum i mi plac mie constructiile solide ,pe balcoon am deja un afin si niste ferigi de padure ,si tocmai acum aud vestea asta.Azi am si adus pamant din padure,in curand doresc sa incep impadurirea…balconasului meu si am observat deja din anul trecut capsunii”cataratori”ravnind mult la ei,ca acum sa o aud si pe asta…Cata rautate din partea omului…incredibil.Omul naturii isi pune speranta in ceva si da si aici de excrocherii…Micul meu balcoon as vrea sa fie aproape total acoperit cu verdeata si ma axez pe iderea ca are si radacini mscurte si nu necesita mult spatiu dar nu stiu de unde sa fac rost…sper ca acolo nu o sa fie o alta surpriza de acest gen,mai ales ca doresc iedera care sa reziste la soare.

  14. Mihai says:

    Am comandat si eu anul trecut capsuni cataratori si s-au dezvoltat destul de bine. Eu am plantat in ghiveci si au crescut cam de 1.40 m inaltime. Productia nu pot sa zic ca a fost una extraordinara, ca planta mai mult a vegetat. Dar pana la urma a facut si fructe si copiilor chiar le-a placut sa manance capsuni direct de pe planta. Sper ca anul asta sa am o productie mai buna.

  15. dulgheru says:

    e teapa totala moumt everest sincer am cumparat 10 stoloni si am platit si taxele postale si mai nene dupa 2 ani astea nu sunt capsuni de rase sunt un esec total eu am capsuni si cultivam capsuni sunt de la tara avem pamint si punem de toate si mai ales capsuni pentru noi mu vindem nu nimic dar sincer nu merita sunt de geaba ocupa locul nu merita nici 1%din reclama si fara riscuri cum spun ei va rog cine ve da bani sunati si vedeti ce va spun pacaleala pe fata cine vrea mount everest am 30 de tulpine gratis sau va dau capsuni buni mai bun ca ce pacaleste astia gratis.si mai nou rosiile gigant e tot teapa siguur

  16. dulgheru says:

    eu am 3 km de bucuresi si hai dupa reklama vroiam sa merg la depozit sa iau produsul dar stiti ce nu am cum pentru ca au diverse motive si doar prin posta livreaza comenzile dar de ce?????maii a fost cineva la adresa postala sa vada unde este si avazut cineva depozitul sa ma sune si pe mine sau sami lase un mayl si pot spune in direct si demonstra cit cresc capsunile de 120 cm ma sa vad eu una cum este in poza si dupa aceea cred si imi cer si scuze public dar sa vad

  17. econinja says:

    @Mihai:pai in cazul acesta care e adevarul?…Poza nu stiu daca poate fi trucata…Am un plan:cumpar la cel mai mic pret o singura planta si vad ce iese si rezultatul am sa il comunic.Altceva nu pot sa zic si nici sa fac.

  18. adriana says:

    azi am ridicat de la posta un pachet cu 5 plantute in stare destul de buna.Le-am si plantat intr-un ghiveci nu pre inalt dar foarte larg.Le-am pus in pamant de flori. sunt foarte curioasa,sper sa nu fiu dezamagita. daca e asa inseamna ca am dat obolul pe prostie! suma cheltuita e de 43,9ron cu taxe postale cu tot.
    Anul trecut m-au dezamagit cei de la Bakker la care am comandat 6 fucsii splendide in catalog,dar care erau de maxim 20cm inaltime si patru din cele 6 plante erau putrede.Le-am trimis poze cu plantele sosite si in toamna mi-au trimis de valoarea banilor cheltuiti niste bulbi pe care i-am selectat din catalog.
    o sa trimit poze numai daca acesti capsuni vor inflori!

  19. raluca says:

    rog pe oana daca ar putea sa mi spuna si mie de unde a cumparat stolonii??/doar daca se mai uita pe site!!

  20. cvoprea says:

    As vrea sa vad si eu o fotografie! Fratilor, pana la urma, are cineva o poza cu acesti capsuni cataratori sau nu? Vad ca multi vor sa cumpere ca sa se convinga, eu nu am de gand sa fac asta pana nu ma conving. Vreau o dovada! Si nu inteleg de ce tace firma care vinde, asta e cel mai curios! Daca nu au nicio reactie, presupun ca ce s-a scris este adevarat si e doar o inselatorie. ca doar traim in tara caritas si fni….

  21. john says:

    va rog sa-mi spuna cineva cum se procedeaza dupa ce se prind stolonii

  22. Marian says:

    Am cumparat in aprilie 2008 10 buc. capsuni urcatori cu un talon de comanda dintr-o revista (Oradea, CP 1, OP 126). In primul an nu prea i-am ingrijit, dar in anul al doilea i-am replantat in alt loc si au rodit tot anul pana a dat bruma. Peste iarna i-am acoperit cu o folie(si tot mai aveau fructe) iar acum in 2010 abia astept sa vad cum se comporta.Nu i-am ridicat ci i-am lasat pe sol si va pot spune ca am fost uimit de numarul mare de fructe (destul de mari) si mai ales de perioada mare cat au rodit (pana a dat bruma).Acum vreau sa mai comand 10 buc. pentru a mari suprafata cultivata.Am auzit si eu de alte persoane care nu au fost multumite de ce au cumparat si nu stiu ce sa cred…Inseamna ca eu sunt printre cei norocosi.

  23. Florin says:

    In anul 2009 22 04 am cumparat 20 stoloni de capsuni Mont Everest,i-am plantat i-am ingrijit,dar sunt nemultumit total,nu am obtinut 3kg de fructe,au rodit pana in noiembrie,nu i-am condus pe arac. Adevarul ca au fost niste stoloni suparati rau,credeam ca ii pierd,dar i-am recuperat,am multi stoloni acum si ii voi planta.
    In balcon nu a mers, am pus 1 in glastra ,dar l-am mutat la tara.
    Anul acesta voi dirija pe arac cativa ,dar nu cred ca vor merge prea bine,deoarece spre varf tijele devin firave,fiecare mugur pe tija are propriile radacini,poate sa punem undeva la inaltime ghivece cu pamant sa dirijam o parte din stoloni sa inradacineze, sa poata conduce apa si substantele hranitoare catre varful tijelor.
    Sanatate si succese tuturor !

  24. stefan says:

    si eu am luat teapa cu acesti faimosi capsuni care s-au dus pe apa sambetei la nici o saptamana de la plantare cu toate ca am urmat instructiunile.Am primit niste plante firave rau si tare micute nici nu ma mir ca au dat coltu toate si am platit si o groaza de bani ca erau mai scumpi decat sunt acuma si cand am incercat sa contactez firma iarasi teapa ca nu erau de gasit si asa am avut parte in continuare de capsuni de la magazin si m-am lecuit.Daca altii au fost mai norocosi felicitari eu nu as mai avea incredere sa mai comand asa ceva.

  25. mihaela says:

    Dupa toata discutia de aici, am cautat putin pe net si iata ce am gasit…poze cu capsuni cataratori.
    http://codruta.sunphoto.ro/capsuni_cataratori/UBJQDFTATPSMXREPAAS

  26. Rodica says:

    Domnul Dulgheru, sunt interesata de stolonii de capsuni (cei buni, roditori). Fetita mea de 4 ani mananca doar capsuni, afine si zmeura – sunt singurele fructe pe care le agreeaza si doresc sa pun la bunici in curte. In buzau nu am reusit sa gasesc stoloni, va rog sa imi dati un mail cu pretul si poate reusesc sa am si eu anul acesta productie proprie de capsuni (mileafm@yahoo.com). Multumim anticipat.

  27. Adrian says:

    Am cumparat in 2009 20 de stoloni “Mount Everst”. Comanda pe mail, plata la livrare.. Am dat si altora cateva bucati. Toti stolonii s-au prins si au fructificat, unii chiar si la altitudine de 900 m, pana in iarna.Gustul nu e deosebit. Dar..n-am vazut niciodata capsunii cataratori (nu “agatatori”, sa fim clari) pentru care am platit.Nici la mine . nici la altii. In afara de metoda cultivarii in tub de pvc plin cu pamant, cu cupe practicate la intervale, nu cunosc alta metoda care sa hraneasca serios planta pentru o productie “pe verticala”.
    Si da, este evident o inselatorie, dar se bazeaza si pe comoditatea noastra de a reclama, ineficienta sistemului de sanctionare cat si pe lipsa unei concurente decente.

  28. @mihaela am vazut si eu pozele din acel album si sincer nu vad unde sunt capsunii “cataratori” :) acolo sunt doar niste capsuni normali plantati in ghiveci, deasupra carora a fost montata o mini-pergola

    @Rodica doamna Rodica nu se poate sa nu gasiti furnizori de capsuni in judetul Buzau. Pretul orientativ este de 300ron/1000 bucati, adica 0,3 RON pe fir (asta apropos de comentariul Oanei, careia i se parea o “afacere” faptul ca a cumparat stoloni la 6 lei bucata)

    @Adrian multumesc pentru comentariu. Si legat de ceea ce spui, de inexistenta concurentei… Concurenta exista, sunt multe pepiniere serioase in tara si exista si importatori onesti, problema este legata de accesibilitatea informatiilor.

    Daca exista producatori/distribuitori de material saditor care viziteaza aceasta pagina, trimiteti-mi va rog oferte si date de contact si le public gratuit pe site.

  29. cristina m says:

    cred ca ar fi bine sa se faca distinctia intre agatat si catarat.
    orice planta ce primeste termenul de “cataratoare” trebuie sa posede organe proprii de prindere, acei “carcei” care le asigura prinderea de orice suprafata, fie verticala sau inclinata. acestea nu necesita legare de suport. uitati-va cu atentie la iedera si veti intelege. NU EXISTA CAPSUN CATARATOR CI DOAR CAPSUN CU CRESTERE NEDETERMINATA A CARUI PORT POATE FI DIRIJAT ( pe verticala, oblic sau cum doriti. ooofffff….

  30. Gica says:

    inteleg ca aproape toti cei care au vrut capsuni cu crestere pe verticala nu au vazut aceasta tendinta macar. La capsunii cultivati cu reclama de urcatori sau cataratori as vrea sa stiu de la cei carora asa le-a crescut daca au intervenit cumva in dirijarea lor spre vericala sau doar i-a agatat dupa ce ei s-au orientat vertical(rog pe Oana, daca mai priveste aici si poate sa ma ajute sa o faca pentru mine ca prea suntem multi care nu am avut asa noroc si la 60 de ani ai mei cred ca stiu sa respect pe toata lumea)

  31. stefan says:

    Mihai,
    Poza cu capsuni cataratori de pe site-ul Blackmoor este trucata chiar grosolan. In primul rand, fructele au aceeasi forma si culoare si sunt aplasate pe plante in pozitii nefiresti – cultivatorii ar trebui sa remarce.

  32. Ana says:

    BIOSTIMULATORI ŞI BIOREGULATORI DE CREŞTERE PRODUSUL
    (Denumirea comercială) Spectrul de acţiune
    ATONIK stimulează creşterea şi fructificarea – DP
    KENDAL TE stimulează sistemul endogen – DP
    MEGAFOL biostimulator foliar de origine vegetală, stimulează creşterea şi dezvoltarea – DP
    RADIFARM stimulator de înrădăcinare – DP
    RADI-STIM 1 stimulează înrădăcinarea butaşilor ierbacei – DP
    RADI-STIM 2 stimulează înrădăcinarea butaşilor lemnificaţi si semilemnificaţi – DP
    REVITAL bioregulator – DP
    ROOTIP BASIC stimulează dezvoltarea rădăcinii plantelor – DP
    STABILAN scurtarea şi îngroşarea paiului, creşterea fructificării – DP
    TOMATO-STIM stimulează legarea de rod la tomatele timpurii de câmp, seră, solar – DP

  33. Ana says:

    Vreau să spun că aceşti biostimulatori şi bioregulatori sunt de producţie indigenă, dar sunt multe produse din aceste categorii cu efecte care transformă plantele aproape în “ce vrem noi”. Păcat că nu vă pot arăta cum a crescut petunia, plantată de mine, mai mare ca salata de la supermarket.

  34. dan sibiu says:

    ieri am ridicat de la posta coletul cu 30 de stoloni pe care am dat 113 ron cu taxele postale incluse; e ciudat faptul ca nu apar poze si sunt sigur ca e o sarlatanie. Am sa le comand cel putin 3000 de stoloni si le dau adrese din toata tara si am sa sun de pe mai multe telefoane in cazul in care e teapa

  35. danubiu says:

    Buna ziua, tuturor!
    Sunt si eu un iubitor de plante si un fan al gradinilor (de flori, de legume, etc)si livezilor.
    Nu sunt un specialist in materie, dar pot sa va povestesc din experienta mea cate ceva.
    In general cele mai reusite culturi (flori, legume, fructe) se realizeaza cu soiuri autohtone, bine aclimatizate la conditiile de sol, temperatura, clima.
    Daca totusi sunt persoane care voor sa experimenteze cu soiuri de import, as sugera:
    - sa consultati mai intai un specialist autohton sau chiar persoane
    varstnice cu excelente cunostinte in materie (de-aia zice vorba
    romaneasca: “daca n-ai batran, sa-ti cumperi);
    - sa va faceti cel putin idee despre firma producatoare (cautati pe internet – in tara/in afara tarii – nu numai cataloage cu fotografii frumoase si diferite premii in promotie, dar si sugestii si reclamatii la adresa producatorului – atat in tara, cat si in afara tarii si… in tara de origine bineinteles);
    - sa COMPARATI preturile, conditiile de livrare si calitatea produselor dintre diferitele firme producatoare internationale;
    - sa COMPARATI preturile, conditiile de livrare,calitatea produselor, costurile si avantajele dintre firmele producatoare internationale si firmele autohtone/romanesti.

    Din experienta proprie va pot spune ca:

    Cele mai mari riscuri cu firme internationale le-am avut cu firma Bakker.
    Bani pierduti si inca amenintari cu procese si executori judecatoresti pentru refuzul platii unor plante moarte, vandute de firma:
    – ca si cum ar fi fost produse de calitate optimala;
    – cu o asa zisa garantie de 5 ani;
    – la acelasi preturi ca si o planta sanatoasa);
    …apoi cadouri care nu aveau nici macar o eticheta a producatorului
    /fabricantului si nu purtau eticheta ca asa-zisul cadou este un produs care este calitativ garantat pe piata europeana).

    Cele mai mici riscuri le-am avut cu magazinele Horta si Aveve. Plantele cumparate de la cei doi producatori sunt sanatoase si dau rod, iar preturile sunt de bun simt.

    Nu am intentia de a determina intr-un fel sau altul alegerea cuiva (fiecare face ce vrea cu banul lui), ci doar incerc sa fac cunoscut ceea ce se intampla si in afara cataloagelor cu poze frumoase si cadouri de vis.

    Mai jos sunt cateva adrese unde diferite persoane/clienti fac comentarii la adresa firmei de la care au cumparat produse de profiel:

    http://www.mijnzonzijde.nl/recht/oplicht/bakker.html – In cache
    http://www.hetspoorbijster.nl/forum/archive/index.php/t-621.html
    http://www.rechtkrom.nl/divers/div12.html – In cache

  36. gyll says:

    Am comandat si eu capsuni ”urcatori” anul trecut,dupa ce icep sa vegeteze si dau stoloni daca nu ii ridici pe un arac sau spalier adio ”urcare”acest lucru il si specificau in prospect.Singura deosebire fata de alte soiuri este data de marimea lor ,mai mici,si ce este adevarat au o aroma mai puternica,se apropie de cele salbatice.In colo este un capsun cu intretinere mai multa decat ceilalti,trebuie tot mereu sa il legi pe sprijin si sa il cureti de ramificatiile pe care nu le doresti nu pot sa ma pronunt inca asupra cantitatii de fructe voi vedea anul acesta.

  37. VALENTINA says:

    TOTI CAPSUNII SE POT FACE URCATORI DACA STII CUM SA-I PUI SA SE RIDICE
    ADIKA STOLONII CARE TREBUIESC SMULSI SI LASATI CEI CARE TREBUIE SA CREASCA II CANALIZEZI PE UN POSTAMENT IN SUS PENTRU A FI URCATORI.
    MARE FILOZOFIE

  38. Elena says:

    Am luat 10 bucati, soiul urcatori… Este o MARE GOGORITA… URCAREA sau COBORAREA se obtin prin montaj… prin plasarea stolonilor… Deci, este vorba de capsuni absolut normale… NU CUMPARATI… ESTE O MARE PACALEALA…
    Exista capsuni care porduc fructe pana da bruma… Am avut asa ceva si am sa apelez din nou la vechea sursa (doi ingineri agronomi deosebiti)…

  39. mihai cerneanu says:

    La mine in Valcea cultiv cel mai bun soi de capsun autohton la ora actuala din Romania-Soiul “magic”. Va rog sa considerati ca este o parere personala, intrucat acest soi chiar daca nu este “catarator”, este foarte rezistent la seceta, inghet si putregaiul cenusiu. Cu acest soi iubitorii de culturi “eco” pot manca in totalitate 100% natural, deoarece fructele ajung la coacere fara nici un fel de tratamente fitosanitare.Un alt avantaj al acestui soi este ca dupa recoltare, fructul rezista in jur de 48 de ore fara sa se deterioreze. Sincer am testat si eu asa numitii “capsuni cataratori” pe care il consider un moft pentru cei mai multi care au investit cu speranta in asa ceva. Acestia fac parte din categoria capsunilor remontanti, care produc doua recolte pe an. Recomand cu caldura sa cultivati soiuri autohtone de capsuni.

  40. buna ziua!nu sint un mare cultivator si de acee astept niste sfaturi din partea unor experti in cresterea capsunilor!sint din moldova si ma intereseaza citeva lucruri1.la 1000 de fire ce productie de capsuni pot obtine la o fructificare?
    2.pamintul meu de la tara e mai argilos/il pot adapta pt cresterea capsunilor?
    3.cerinte mai speciale de udare?
    4.suporta soarele(nu am nici un copac in jur)
    5.distribuitori de la mine din zona sau chiar oferte!
    6.un sfat pt cei care se dau cu parerea aici:scrieti inteligibil(gramatical)mai sint si altii care citesc!
    multumesc

  41. mia says:

    buna tuturor ,am luat si eu acum 2 ani 5 staloni de moutin everest,i-am plantat in primul an au facut capsunei dar nu foarte mulrti ,in toamna urmatoare i-am despartit si i-am replantat le-am pus si ceva gunoi de grajd macerat ,in primavara asta i-am curatat de ierburi si pot sa va spun ca au facut foarte multi capsuni ,mari,cu un gust deosebit ,momentan au inflorit din nou si cred ca o sa faca iarasi multi capsunii,eu sunt foarte multumita ,decit ca nu i0-am dirijat sa se catare!

  42. teo says:

    urcarea e de fapt …coborare, incercati urmatoarele daca nu va e lene..suspendati un sac din polietilena neagra, umplut cu pamant de flori, undeva la 2 m inaltime.faceti cateva gauri cu diametrul de 25…..30 mm la egala distanta pe toata suprafata sacului.Plantati in aceste gauri stoloni de capsumi incepand de sud in jos.Singura grija e sa udati din cand in cand, pamantul din sac, mai ales daca incep sa fructifice.In acest scop ,dupa ce ati introdus pamantulde flori atunci cand legati sacul la gura, introduceti o palnie din plastic din alea ieftine. metoda aceasta se poate aplica in special celor care dispun de putin spatiu pe balcon sau terasa

  43. [...] Datorita acestei particularitati planta se intinde rapid daca nu este ingrijita. Tot datorita stolonilor, daca veti cultiva capsuni intr-un vas precum un ghiveci sau o jardiniera, stolonii formati vor iesi cu timpul in afara, oferind plantei un aspect curgator. Aceste caracteristici sunt valabile pentru oricare soi sau varietate de capsun, asadar nu va lasati ademeniti de oferte “senzationale” si pliante care va infatiseaza capsunii crescand asemeni unei tufe de trandafir (ma refer la capsunii urcatori). [...]

  44. un agricultor says:

    Lucrez in agricultura,capsuni cultiv de 8 ani,am incercat si acest soi(Everest).Trebuie clarificata o situatie,scriu aceasta pentru cei care doresc sa cunoasca fara ocolisuri:spunind ca este catarator,ne asteptam sa urce pe arac precum fasolea, nu este asa,putem dirija stolonii pe arac ,pe sfoara etc(cum procedam de ex.cu tomatele).planta mama(care emite stolonii legati in diferite variante trebuie sa fie foarte bine hranita).Ma opresc recunoscind ca este unul din soiurile care ma fascineaza.

Răspunde



Articole pe acelasi subiect